Conf. Dr. Romulus Timar: Managementul neuropatiei diabetice trebuie sa inceapa in momentul diagnosticarii diabetului zaharat

Costurile individuale şi sociale crescute pentru neuropatia diabetica

 

 

Neuropatia diabetică este o complicaţie foarte frecventă a diabetului zaharat ce afectează peste 50% din pacienţi. În multe cazuri neuropatia diabetică este prezentă încă de la diagnosticul diabetului zaharat.

Această complicaţie determină alterarea calităţii vieţii pacientului diabetic, poate cauza incapacitate de muncă şi invaliditate. Polineuropatia senzitivă simetrică distală, forma clinică cea mai frecventă a neuropatiei diabetice, se poate manifesta prin simptome extrem de supărătoare pentru pacient (dureri intense) sau poate fi asimptomatică în 30% din cazuri. Prezenţa acesteia este un factor de risc foarte important pentru apariţia leziunilor la nivelul picioarelor, cu potenţial evolutiv spre gangrenă şi necesitatea amputaţiilor.

Neuropatia diabetică şi consecinţele ei implică costuri crescute pentru îngrijiri medicale şi legate de incapacitatea de muncă şi invaliditate.

Managementul neuropatiei diabetice trebuie să înceapă în momentul diagnosticării diabetului zaharat.

Screening-ul neuropatiei diabetice trebuie efectuat în cazul diabetului zaharat tip 2 la momentul diagnosticului şi ulterior anual, iar în cazul diabetului zaharat tip 1 după 5 ani de evoluţie (sau la pubertate în cazul copiilor) şi apoi anual.

Medicii de familie trebuie sensibilizaţi privind posibilitatea prezenţei neuropatiei diabetice de la momentul diagnosticului diabetului deoarece întârzierea diagnosticării acesteia poate avea consecinţe severe.

Pentru prevenţia apariţiei neuropatiei diabetice este important să se obţină un control glicemic optim, obiectiv atins însă numai la o proporţie insuficientă din pacienţii cu diabet zaharat (în centrele de diabet specializate din ţările dezvoltate proporţia este de aproximativ 40%).

Etiopatogenia neuropatiei diabetice include mecanisme multiple (activarea căii poliol, glicarea non-enzimatică a proteinelor, creşterea stresului oxidativ, activarea căii hexozaminelor, ischemia secundară microangiopatiei, modificări ale metabolismului acizilor graşi şi prostaglandinelor, deficitul de substanţe neurotrofice) ceea ce face ca tratamentul acesteia să fie unul complex.

Managementul neuropatiei diabetice include măsuri terapeutice ce vizează mecanismul patogenic şi tratament simptomatic, ambele disponibile şi pentru pacienţii din ţara noastră. 

Măsurile terapeutice ce vizează combaterea procesului lezional progresiv al fibrelor nervoase disponibile sunt: ameliorarea controlului glicemic, inhibitori ai aldozoreductazei (eparestat, fidarestat), benfotiamină (singură sau în combinaţie cu ciancobalamină şi piridoxină), antioxidante (acid α –lipoic, vitamina E), vasodilatatoare.

În scop antalgic se poate recurge la tratament cu: antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (paroxetin, citalopram), inhibitori ai recaptării serotoninei  şi norepinefrinei (duloxetin, venlafaxin), anticonvulsivante (gabapentin, pregabalin, carbamazepină, topiramat, lamotrigin), unguent cu capsaicină,  antagonişti ai receptorilor N-metil-D-aspartat (dextrometorfan, memantină), opioide (tramadol, oxicodon).

Polineuropatia diabetică periferică şi arteriopatia cronică obliterantă sunt cauzele majore ale piciorului diabetic.

Toţi pacienţii care prezintă polineuropatie diabetică senzitivă simetrică distală trebuie consideraţi ca având risc crescut pentru apariţia ulceraţiilor la nivelul picioarelor, ei necesită consultaţii mai frecvente la medicul specialist, şedinţe repetate de educaţie sanitară privind îngrijirea piciorului diabetic, vizite la chiropodist şi spitalizări.

Echipa de îngrijire a piciorului diabetic trebuie să fie formată din diabetolog, neurolog, chiropodist, ortoped, fizioterapeut, chirurg general, chirurg vascular, educator sanitar, dietetician şi are ca scop identificarea pacienţilor cu risc pentru ulceraţii, educaţia pacientului, îngrijirea profilactică a patologiei unghiilor şi tegumentului, utilizarea încălţămintei ortopedice, tratamentul prompt al leziunilor picioarelor. Prin îngrijirea în echipa multidisciplinară este redusă cu 50–80% frecvenţa ulcerelor şi a  amputaţiilor.

În România există multe dificultăţi în managementul neuropatiei diabetice şi piciorului diabetic, prin absenţa profesiei de educator sanitar, a aceleia de chiropodist şi accesul insuficient al pacienţilor la autocontrol glicemic.

Societatea de Neuropatie Diabetica din România, prin organizarea anuală de manifestări ştiinţifice multidisciplinare, contribuie activ la ameliorarea managementului şi prognosticului neuropatiei diabetice şi piciorului diabetic.

 

Sursa foto: Viata Medicala